Inventii premiate cu aur la Geneva si nefinantate de statul roman

Anul acesta Romania a avut o prestatie mai mult decat superba in cadrul premiilor si inventiilor medicale de la Geneva, incat a reusit sa obtina peste 28 de premii, din care 18 au fost premii de aur, care datorita perserverentei, implicarii si devotamentului celor mai mari cercetatori stiintifici au ajuns sa fie cunoscute in intreaga lume.

Cu acest aspect, Romania mai obtine o bulina alba pe harta Europei, incat este indicat sa isi fructifice aceasta oportunitate si sa faca din ea cea mai revolutionara strategie de recunoastere mondiala. Dar ce face statul roman atunci cand este recunoscut pe plan mondial? Uita de aceste tehnici revolutionare si le aseaza undeva intr-un sertar pe care va scrie „in asteptare”.

Unii cercetatori premiati in anii precedenti cu aceleasi medalii au ales sa isi vand inventiile acelor state interesate de viitorul medicinei si pentru cateva mii de euro, incat statul roman nu si-a prezentat nici un interes pentru acest aspect. In loc sa se implice si sa contureze o imagine mai buna a sistemului medical, Romania este tara in care se fura de la listele de pacienti si pana la medicamentele bolnavilor, incat nu ii putem cere prea mare respect si implicare in astfel de proiecte.

Cu toate ca Romania aplica an de an pentru fonduri europene nerambursabile si in domeniul medical, acestea niciodata nu ajung la cei care isi dedica intreaga viata in scop medicinal si revolutional, deoarece premiza este prea mare si efortul considerat a fi prea mic.

Multitudinea de teste efectuate in laboratoarele de cercetare, miile de ore pierdute in folosul stiintei, precum si eforturile financiare ale tuturor participantilor la aceste concursuri internationale se pare ca nu atrag sub nici o forma sponsorizarea statului sau finantarea acestora, considerate a fi neimportante in momentul actual, in care Romania se confrunta cu probleme mai mari decat acestea.

Romania care nu vrea sa paraseasca Evul Mediu

Se pare ca anul 2015 este reprezentat de un val al tehnologiei si al internetului, incat statisticile spun ca peste 60 % din populatia din mediul rural a tarii este conectata la internat si un sfert din aceasta este conectata la reteaua de apa potabila si canalizare.

Statisticile sunt ingrijoratoare cand vine vorba de apa si de igiena, incat locuitorii satelor romanesti spun ca este prea scump sa isi construiasca o baie in casa, dar detin un televizor modern si cel putin un smartphone. Cei mai multi dintre romanii de la sate nu detin o chiuveta in casa si au closetul in fundul curtii, incat a se moderniza si a-si crea conditii moderne constituie un principiu greu de atins, incat cei mai multi dintre ei nu lucreaza si nu isi permit o asemenea investitie.

Pentru jumatate din romanii de la sat, toaleta in conditii civilizate ramane inca un lux la care pot doar sa spere sau sa vada la televizor, incat in prezent, lipsa canalizarii si a apei curente se transforma de cele mai multe ori in tragedii. Deseori auzim in mass media de cazurile in care copiii cad in toatelete din curtea scolii sau de sugarii care sunt ucisi din cauza apelor din fantanile netratate si sa nu mai aducem in discutie grupurile intregi de comunitati care traiesc la periferia satelor in cele mai neigienice conditii.

Cu toate ca majoritatea primarilor pot obtine fonduri europene nerambursabile, a constitui un dosar de acest gen reprezinta o reala problema incat populatia nu este pregatita pentru un asemenea confort in propriile case. A detine propria lor toaleta este mult mai important decat a se conecta la internet, iar cei mai multi prefera sa dea banii pe o sticla de bere, decat sa ii agoniseasca pentru a-si achizitiona un vas de toaleta. Pentru unii reprezinta o necesitate, pentru altii nu, dar este cert ca in asemenea conditii ajungem sa mai acumulam o bulina neagra la capitolul civilizatie in intreaga Europa.